Guvernul ia în calcul stabilirea, de la 1 aprilie anul acesta și până la 31 martie 2025, a unui plafon unic de preț final la energie, pentru toți consumatorii noncasnici și pentru întreg consumul acestora, de 1 leu/kWh, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Persoanele care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la rețeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor, familiile cu cel puțin 3 copii cu vârsta până în 18 ani și cele monoparentale cu cel puțin un copil sub 18 ani beneficiază de la 1 ianuarie de cel mai mic preț plafonat la energie electrică, de 0,68 lei/kWh, indiferent de consum, și dacă locuiesc cu chirie și nu sunt titulare de contract de furnizare pentru locul de consum unde își au locuința.
Consumatorii casnici de energie electrică ce sunt titulari de contracte de furnizare pentru mai multe locuințe vor beneficia de prețuri plafonate la toate respectivele locuri de consum, nu doar pentru unul singur, și deci nu vor mai fi obligați să depună declarații pe proprie răspundere în care să precizeze la care dintre ele vor să beneficieze de plafonare, potrivit unei ordonanțe de urgență.
Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.
Consumatorii casnici de energie electrică ce sunt titulari de contracte de furnizare pentru mai multe locuințe vor beneficia de prețuri plafonate la toate respectivele locuri de consum, nu doar pentru unul singur, cum prevede legislația în vigoare, și deci nu vor mai fi obligați să depună declarații pe proprie răspundere în care să precizeze la care dintre ele vor să beneficieze de plafonare, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.
În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.
Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale, aprobată în această seară de Guvern, conține și prevederi care permit ANRE să întocmească o metodologie în baza căreia și prețurile la energie electrică plătite de consumatorii casnici vor fi înghețate pe o perioadă de 3 ani, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov.